Sunt mulţi care îşi pun această întrebare.
Oare care este primul lucru la care să se gândească?
Prima dată trebuie să verificăm din partea cui vine acestă sugestie.Dacă ea vine din partea educatoarei de la gradiniţă sau din partea învăţătoarei de la clasă, atunci da, trebuie să ne îngrijorăm.
Care sunt simptomele acestei tulburări?
Acestea se clasifică în trei mari categorii:
A.-dificultate în menţinerea atenţiei
-deseori nu reuşeşte să fie atent la detalii şi face greşeli din neglijenţă la teme
-deseori are dificultăţi în concentrarea atenţiei în sarcinile de lucru sau la joacă
-deseori nu ascultă/nu este atent atunci când i se vorbeşte
-deseori nu urmează instrucţiunile
-deseori are dificultăţi în organizarea sarcinilor şi a activităţilor care presupun efort mental susţinut
B. Impulsivitate
-se ridică des de pe scaun
-nu poate să-şi aştepte rândul
-se grăbeşte să răspundă
-îi întrerupe/deranjează pe ceilalţi (în timpul jocului sau a altor activităţi)
-intervin în convers
aţiile adulţilor
C. Hiperactivitate
-nu poate sta locului
-se foieşte, se rasuceşte
-vorbeşte mult
Simptomele pe grupe de vârstă sunt:
La preşcolar
-parcă ar avea un motor
-are curiozitate nemăsurată
-sparge jucării/loveşte pe alţii
-crize frecvente de furie
-cooperare deficitară
-doarme puţin/ este agitat
-întârziere în vorbire şi dezvoltare motorie
La şcolar
-hiperactiv
-distras cu uşurinţă
-dezorganizat la teme
-impulsiv şi certăreţ, agrsiv
-apar tulburări de învăţare (scris, citit, calcul)
-enurezis, encoprezis
-nu poate aprecia timpul
-dificultăţi în relaţionarea cu colegii
-nu are grijă de el însuşi
-nu respectă regulile
-relaţii tensionate cu învăţătorii
La adolescent
-mai puţin hiperactiv dar foarte impulsiv
-este neatent, plictisit, uşor de distras
-comportament neadecvat la şcoală (prezintă risc de a fi exmatriculat, refuzat de şcoli)
-are probleme de disciplină acasă şi laşcoală
-are accese de furie şi toleranţă scăzută la frustrare
-nu recunoaşte autoritatea şi poate avea un comportament antisocial
-relaţioneza greu cu colegii
-are o imagine negativă despre sine, se subapreciază
-predispus către episoade depresive
-prezintă risc de abuz de substanţe, activitate sexuală precoce, delicvenţă juvenilă
La adult
-vorbeşte excesiv
-nelinişte interioară
-este copleşit
-foarte activ, sare de la una la alta
-sare de la o idee la alta
-iritabil/se enervează repede
-schimbă dintr-o dată locul de muncă
-conduce prea repede şi agresiv
Dacă unele din aceste simptome se menţin de cel puţin 6 luni ele pot aduce probleme legate de învăţare în şcoală sau grădiniţă, probleme de relaţionare cu familia cu colegii de şcoală, precum şi cu prieteni şi cunoscuţii.
Ce este de făcut?
Este momentul să apelaţi la un psihoterapeut împreună cu care să puneţi la punct un program comportamental cu ajutorul căruia să puteţi depăşi aceste simptome (comportamente).
Cine participa la acest program comportamental?
Elevul (copilul), parintele, învăţatorii (profesorii).
Unde se desfăşoară programul comportamental?
Se pune la punct şi se evaluează în cabinet. Se desfăşoara acasă şi la şcoală în timpul activităţilor de zi cu zi.
Cât durează un astfel de program comportamental?
De obicei până la dispariţia simtomelor. Aproximativ 10 şedinţe (o dată pe săptămână), în funţie şi de implicarea participanţilor