Sufăr de o tulburare anxioasă?
Anxietatea este o trăire subiectivă şi se caracterizează printr-o stare permanentă de tensiune psihică, iritabilitate, lipsă de încredere în propria persoană, incapacitate sau rezerve în asumarea unui risc, tremur şi alte reacţii neurovegetative, crampe, plus alte semne psihosomatice.
Anxietatea este un gen de emoţie penibilă (neplacută) de aşteptare, o teamă, de multe ori nefondata, care se produce în aşteptarea unui eveniment.
Anxietatea este una dintre cele mai raspandite tulburari ale afectivitatii, deoarece lumea in care traim este una a neprevăzutului, competitiei, a violentei, indatoririlor si declinului valorilor morale. Devenim din ce in ce mai dependenti de munca, adormim la ore tarzii, ne trezim prea devreme, lucram multe ore peste programul obisnuit, nu ne odihnim si relaxam atat cat ar trebui si mancam toate porcariile in fuga si numai atunci cand ne permite timpul.
Cauzele anxietatii se datoreaza in primul rand schimbarilor radicale ce au loc in viata noastra si evenimentelor care ne induc stari de neliniste si stres, dar aceasta dereglare poate aparea si fara sa existe un anumit factor sau o relatie cauza-efect.
Simptomele anxietatii includ stari de hipertensiune, neajutorare, inadaptabilitate, tristete si ingrijorare, fiind manifestate la nivelul corpului prin palpitatii, tremurat, transpiratie la nivelul palmelor si insomnie. Se estimeaza ca aproximativ 6.5% din populatia lumii sufera sau a suferit de anxietate diagnosticata medical, dar sunt mult mai multi cei care sufera simptome suparatoare de stres sau anxietate.
Anxietatea face parte din viata fiecaruia dintre noi. La un nivel scazut, este buna, chiar necesara, actionand ca un motivator pentru actiunile noastre. La un nivel ridicat insa, anxietatea poate incapacita o persoana. Pentru majoritatea oamenilor, ingrijorarea afecteaza viata de zi cu zi, fie ca impune un anumit grad de restrictii, fie ca o umbreste cu totul.
Multi oameni sufera de o forma sau alta de tulburari de anxietate, acestea incluzand: anxietatea generalizata, fobiile specifice, tulburarile obsesiv-compulsive si atacurile de panica, pentru ca anxietatea devine o forta constanta si dominatoare in viata noastra.
Uneori anxietatea explodeaza intr-un atac de panica, marcat de un sentiment general de teroare. O persoana cuprinsa de un atac de panica, de obicei, experimenteaza batai rapide de inima, uneori chiar durere sau greutate in piept. Respiratia devine dificila. Corpul tremura si mainile sunt umede. Pot aparea furnicaturi in maini si in picioare, cateodata in brate. De asemenea, simte ca-si pierde controlul asupra propriului corp. Multe din aceste persoane chiar simt ca innebunesc. Atacurile de panica sunt atat de inspaimantatoare, incat cei care trec printr-o astfel de experienta se intreaba, pe buna dreptate, daca vor supravietui episodului. Deseori atacurile apar din senin, fara un motiv evident. Alteori, apar cand persoana se confrunta cu o situatie foarte stresanta. In orice caz, un atac de panica dureaza doar cateva minute.
Alte forme de anxietate sunt mai putin dramatice, dar mult mai raspandite. Pentru anumite persoane, ceilalti oameni par afi cauza anxietatii lor. Cei care sufera de anxietate sociala au sentimentul ca sunt judecati sau priviti de cei din jur, chiar daca, rational, ei stiu ca nu e vorba de ceva real. In formele mai usoare, anxietatea sociala poate crea o constientizare de sine extrema in prezenta celorlalti, dar in formele severe poate conduce chiar la evitarea situatiilor sociale.
O alta forma des intalnita este tulburarea de anxietate generalizata. Cei care sufera de anxietate generalizata isi pun foarte multe intrebari, de obicei negative, si insista pe nefinalizarea unei situatii de genul “dar daca?…”; anticipeaza dezastre, se ingrijoreaza in mod excesiv in legatura cu sanatatea, banii, familia sau propria activitate. Sunt incapabili sa se relaxeze si sufera de insomnie. Grija lor este acompaniata de simptome fizice, in special tensiune musculara, crampe, dureri de cap, transpiratie, stare generala proasta. Mai tot timpul sunt obositi, se concentreaza cu greutate, efortul mental ii epuizeaza si adesea sunt iritabili sau depresivi. Anxietatea generalizată nu conduce de obicei la un atac de panica, dar poate fi insotita de incapacitare. Ingrijorarea fara sfarsit seaca persoana de energie, ii distruge interesul pentru viata si determina schimbari frecvente de dispozitie. E posibil ca unele persoane sa aiba un temperament care sa-i predispuna la anxietate. Insa indiferent de modul cum se dezvolta si se manifesta anxietatea, ea poate fi controlata.
Daca anxietatea interfereaza cu activitatea si viata personala, daca este remarcata si este deranjanta si pentru cei din jur, in ciuda incercarilor de relaxare sau de control al stresului, atunci este momentul consultarii unui specialist. Este posibil sa fie vorba de o tulburare de anxietate. Indiferent de tipul de anxietate, ajutorul unui psihoterapeut este benefic pentru recastigarea echilibrului pierdut. Tentatia de a ne rezolva singuri problemele este mare, dar rezultatele sunt de multe ori sub asteptari, problemele scapă constientizarii noastre, acesta este mecanismul lor de menţinere, situatie in care ajutorul unui specialist cu experienta in domeniu este binevenita.
Anxietatea poate afecta persoane de la varsta adolescentei pana la cea mijlocie sau chiar mai tarziu. Tulburarile anxioase par sa afecteze de doua ori mai mult femeile decat barbatii, desi practic nu este o diferenta atat de mare intre cele doua sexe; 
psihologii cred ca barbatii se plang mai putin medicului cand au aceste tulburari sau chiar se feresc sa recunoasca a le avea. Cu toate acestea, persoanele suferind de tulburari anxioase constientizeaza ca frica lor este irationala si lupta impotriva ei, dar nu o pot invinge.
Aceste persoane functioneaza perfect normal cu
execptia faptului ca au dificultati in a-si controla frica.
